INFINITE, MARIA OPREA, ALEX. OPREA

-

O SUGESTIE


MARIA OPREA

iarba cosită
în adâncul fântânii
unduie luna


fără margine -
liniștea de pe buze
cu ninsorile


viitorul meu -
țârâitul de greier
pe la o tâmplă


ALEX. OPREA

clopot de slujbă
risipite sub bancă flori
înghețate

baltă stătută -
puful de păpădie
smucit de boare

zefir pe obraz -
copacul rămas golaș
de nevorbire


O carte ca un haiku. Esență de poezie. Nimic mai mult, dar nici mai puțin.

Costel Zăgan

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

ALFRED ADLER - CUNOAȘTEREA OMULUI, 1926

-
Imagine
* Visul, de fapt, este un fenomen care, din toate timpurile, este profund implicat în gândirea omului. * Nu există amintiri inerte. * Tocmai stocul de amintiri îl determină pe om să se îngrijească de viitorul său, să-l prevadă. * Se cuvine să nu uităm că formele de manifestare ale unui om - ca și cele ale masei - nu pot fi nicidecum judecate după șablon. * Numai libertatea zămislește coloși, pe când constrângerea pervertește și ucide.  
Read more »

IRINA BINDER, INSOMNII

-
Imagine
Fluturi - Irina Binder 9 ianuarie 2018 la 09:55  ·  Mulțumesc, domnule Costel Zăgan și mulțumesc,  Literatura de azi ! CARTEA SOMNAMBULĂ  Replica feminină a l ui Octavian Paler? Poate. Sau nu. Oricum, IRINA BINDER, de oriunde ar veni,  pășește, gingaș(ă), demn(ă) și sigur(ă) (singură?) pe drumul ei. Un drum: Calea Sa Lactee. Prin urmare,  stele? Da: stele și răni. Lumină și durere. Feminitate și dăruire. Întrebări și speranțe. IUBESC, DECI  EXIST! Dragostea ca autoportret. Dumnezeu este dragoste: n-ar trebui să uităm niciodată aceasta. Mai   ales atunci când ura și indiferența vor să ne facă instrumentele lor preferate. Ai căzut? Ridică-te, drumul  abia așteaptă să te ducă mai departe! Ești rănit? Leagă-ți rana cu acest gând: Dumnezeu vindecă totul. ”Oamenii buni pe care-i întâlnim sunt cel mai frumos mod prin care Dumnezeu ne spune că ne iubește și  că merităm tot ceea ce este mai bun.” O carte de atitudine. Pentru indeciși ori pentru ce
Read more »

CONSTANTIN NOICA, POVESTIRI DESPRE OM DUPĂ O CARTE A LUI HEGEL

-
 FILOSOFIA CA POVESTE    Ciudat sau nu, aceasta este cartea nașterii mele: o fenomenilogie a spiritului metamorfozată în povestiri despre om.    Reiterez ideea descoperirii unor aspecte ale biografiei mele în scrierile unor autori care habar n-aveau de existența mea anonimă.      Cultura ca domiciliu forțat?    Este una din cele patru cărți care vor lua naștere în cei zece ani de domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel.    Zece ani care au trecut ca un ceas: este adevărat ”ceasul cel mai însuflețit al vieții sale”, după cum mărturisește însuși autorul, în altă parte.    Este scrisă după ANTI- GOETHE, în intervalul 1953-1955, ca o antiteză la FENOMENOLOGIA SPIRITULUI hegelian.    Între 40 și 50 de ani, biografia lui Noica face ce știa ea cel mai bine: pe filosoful Constantin Noica!    Das Wahre ist das Ganze. (Adevărul este întregul.) (Hegel)    Cum? Se poate așa ceva? Da.  ”Așa cum  a vroit Hegel să aibă drept ”adevăr” rezultatul cu drum cu tot, sau așa cum a năzuit întotdeauna filo
Read more »