NICOLAE IONEL, LĂUNTRUL LUMINII

 

Lecturi perpendiculare : LĂUNTRUL LUMINII

By Costel Zăgan on 20 May 2014

Motto : "O lectură adevărată e ca o înălţare : mută orizontul cu tot cu cititor." (Costel Zăgan)

                                       POEZIEI, ATUNCI CÂND ÎŞI PUNE ÎNTREBĂRI

                                              NICOLAE IONEL, LĂUNTRUL LUMINII

                                 

 

   "De ce nu mi se frânge pieptu-odată,

    şi să-Ţi sap un mormânt în piatra sa,

    şi să Te-ascund de nimicirea toată

    pe care-o închide pulberea ?"     

 

Poetul Nicolae Ionel (se) întreabă, devenind, prin interogaţie, delicatul apărător al divinităţii. Şi al poziţiei privilegiate a omului : în lume şi, implicit, în faţa lui Dumnezeu.

 

   "Cerul devine astăzi transparent", ca şi sufletul, de altfel, al poetului. La ceasul potrivit, cel al lecturii, desigur, interioare.

Cititorul poate profita şi el , din plin, de aceste revelaţii lirice, punându-şi, la rândul său, întrebările sale. Cu tot cu răspunsurile adiacente. Posibile sau nu.

   Atenţiune! Atenţiune ! "Vine Adevărul !" Să ne umple de lumină. Şi de Tăcere. O tăcere interogativă.

 

"Cum să mai ştiu acum ce este al meu 

  şi ce-i al Celui din nemărginire ? "

 

Odată ajunşi în interiorul Cuvântului, avem acces şi la structura revelată a luminii :

 

* Cuvântul

* Treimea

* Iisus

* Duhul Sfânt

* Maica Domnului

* Îngerul Păzitor

* Crucea

* Sfântul Pavel

* Slavoslavia

* Rugăciune

 

   Îngenunchiaţi în cuvânt, murmurăm, alături de poet :

 

   "Apele toate-n mine-acum să plângă

     şi să se năruie stihiile,

     inima pulberi acestesă se frângă

     şi mintea să-şi deschidă   porţile"

 

Cele 121 de sonete dau socoteală de toată ura, neliniştea şi deznădejdea acestei lumi.

 

Şi totuşi, poate "suntem o iubire şi-o lucrare"!

 

Costel Zăgan