LECTURI PERPENDICULARE

  t d p o e s o S r n 1 g t i 4 0 1 3 u f 2 7 a 7 1 1 7 9 l 2 7 c l g c e 9 8 u 3 8 0   2 5 f 1 0 3 n 1 l a r t 5   i c 0    ·  Distribuit pentru: Public Costel Zăgan despre "LUMEA E O PISICĂ JIGĂRITĂ" (pe Facebook) * VIZIUNI PE LA SPATELE LUMII Motto : "O lectură adevărată e ca o înălţare : mută orizontul cu tot cu cititor ." (Costel Zăgan) Cu poetul ANDREI VELEA m-am întălnit într-o antologie hai-hui : pline de plumbul talentului, poemele sale (m-) au lovit în plin.N-am apucat să zic nici pâs, şi un nou tir de poeme m-a luat prin surprindere : cică... LUMEA E O PISICĂ JIGĂRITĂ.Cum puteam eu să contra-zic un poet de-un asemenea calibru liric? Păi, dacă eul liric poate oricând să surprindă într-un pastel imaginar însăşi justiţia masturbându-se în piaţa poporului, în vreme ce "un vameş ne caută pe sub coaste / de ţigări băuturi droguri/ viaţă".Dar el bolboroseşte fel de de fel de viziuni . Viziuni , şi viziuni : pe la spatele lumii. Sau al lunii. Dincolo d

 JOCUL POEZIEI, JOCUL NIMICULUI O carte-n care poezia recită pe de rost natura: de la Proem la Epilog: Idei încorporate căci, da e cu totul adevărat ce zicea acel poet cândva: ”No Ideas but in Things” Laudă și slavă buruienilor noastre cotidiene! Un fel de Fleurs du mal made în România: De buruiana numită știr acest nepoftit în grădină musafir toată lumea vrea să scape deși numele zice că-i o nepieritoare Amarantos. Arca Poeziei este plină de necunoscute. Să punem pistolul poeziei în tocul tăcerii. Infinit. +-infinit: Nu se poate să scriu , cum aș vrea, despre toate Poezii: pete de culoare. Pete de nimic. Pete de tot. Pete pe condiția umană. Lectura nu spală nimic. Lectura (i)luminează. Restul aparține autoarei. Și poeziei, bineînțeles. Noi doar ne bucurăm: poezia există. Enervant de simplă, enervant de complexă. Ca o apă cugătoare în cuvinte. Din cuvinte. Tac: în bibliotecă. Costel Zăgan 13.01.2023

  LECTURI PERPENDICULARE “Matricea brâncuşiană” – Tudor Gheorghe Calotescu ,2012 Motto : “O lectură adevărată e ca o înălţare : mută orizontul cu tot cu cititor !” (Costel Zăgan) CROMOZOMII CURCUBEULUI Scriam cândva că Shakespeare a inventat tăcerea, iar Brâncuşi a sculptat-o. Şi iată că în mileniul III, poetul Tudor Gheorghe Calotescu îl re-inventează pe Brâncuşi : şi nu o face în genunchi , ci zburând! Acum, când lumea abia – abia se târăşte spre viitor, T.GH.C . are curajul să arunce în aer, dezinvolt, masa tăcerii ! Ori să împrumute , pentru o veşnicie sau două , aripile de la un fluture ! Şi de ce nu, de la vreun înger bagabont !? Şi poate că într-adevăr , sărutul tăcerii ar putea pune cuvintele pe jar ! Poftim : şi eu am gura plină de scântei . De scântei şi de tăceri : “Poarta sărutului e un arc de triumf închinat iubirii Coloana infinitului e nesfârşita întrebare adresată cerului Cuminţenia pământului nu seamănă deloc cu mine de aceea mă închin Păsării măiastre din zborul căr

  LECTURI PERPENDICULARE : ANDREI PLEȘU Motto : O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor. (Costel Zăgan)                                                                                  AUTOPORTRET DISIMULAT                                                         (Andrei Pleșu, Fața către față. Întâlniri și portrete)     ” Cititorul citește cărți și extrage citate. Autorul citește ansambluri și face hermeneutică. Aș agăuga că există și o a treia variantă : lectura creatorului, adică a aceluia care citește pentru a scrie. ”   Andrei Pleșu  realizează cu brio tote cele trei forme de lectură, reușindu-i , la fel de bine, și delirul, și  nuanța, și exactitatea. Desigur, cu restul retoric de rigoare.   De exemplu : MIHUL DRAGOMIR :                     * ”era un particular”                     * ”un virtuoz al solilocviului”                     * ”Cu alte cuvinte, gândirea era pentru intimitatea supremă a spiritului ”.  CONSTANTIN NOICA :                  

Motto : O lectură adevărată e ca o înălțare: mută orizontul cu tot cu cititor. ( Costel Zăgan ) Petruţ Pârvescu o ia la deal, pe albie, către izvoarele poeziei. Singur? Aproape singur. Pe undeva (de pe malul stâng? de pe malul drept?), Marin Sorescu, consăteanul său de suflet, îi face semne prietenești cu mâna, cu sufletul, cu poezia, cu veșnicia lui Lucian Blaga. Citesc și recitesc, în manuscris, ca să zic așa, acest volum al prietenului meu, oltean de origine, și moldovean de suflet, Petruț alui Pârvescu. Păcala Făgețelului - nume predestinat și centru al lumii acestui scriitor ce-și mitologizează mirificele sale amintiri din copilărie - devine și Centrul Universului Poetic Petruţ Pârvescu , unul dintre cei mai mari și discreți poeți români contemporani. Există poeme în acest volum prin care vezi ca printr-o sticlă afumată adevărata frumusețe a lumii. Și nu poți să faci nimic altceva decât să citești mai departe și să te bucuri de această întâlnire sărbătoreasc